Peisajele din România apar frecvent pe lista celor mai frumoase locuri din lume. Formațiunile geologice si multitudinea de specii de plante și animale fac din traseele montane locurile ideale pentru o vacanță care îmbină relaxarea cu mișcarea. Mai jos este un ghid complet al celor mai frumoase trasee montane de la noi, plus câteva reguli pe care trebuie să le urmezi pentru a te bucura de timpul liber în deplină siguranță.
Carpații Orientali
Carpații Meridionali
Carpații Occidentali
Trasee montane pentru începători
Marcaje
Reguli de urmat
Carpații Orientali
Dacă Carpații Orientali reprezintă o atracție pentru tine, traseele montane de mai jos sigur îți vor crește adrenalina și te vor umple de energie pozitivă.
Izvorul Muntelui – Cabana Dochia
Dacă ești la început de drum într-ale drumeției, zona Carpaților Orientali este ideală, mai ales Munții Ceahlău, Rarău sau Hășmaș.
Odată ajuns aici poți face trasee de o zi sau mai multe (cu cazare la cabană) și te poți bucura de priveliștile care îți taie respirația odată ce ai atins creasta munților.
Răsăritul în fața cabanei Dochia este unul spectaculos. Pentru a ajunge aici este bine să pornești de la Izvorului Muntelui, traseul purtându-te și prin Curmătura Lutul Roșu (aici sunt amenajate mese pentru picnic și poți lua o gustare linistit).
Drumul de la Curmătura Lutul Roșu la Cabana Dochia te va purta prin pădurea deasă de molizi, iar dacă te abați puțin de la drum vei da peste Piatra cu apă, un bloc uriaș de calcar.
Odată ajuns la Cabana Dochia, poți ajunge ușor la Vârful Toaca pentru a admira umbra în formă de piramidă (care se poate observa pe timpul verii; are un maxim pe 6 august). De asemenea, dacă îți dorești acest lucru, te poți bucura de cascada Duruitoarea aflată la două ore de coborâre de la cabană.
Bălan – Piatra Singuratică
Din orașul Bălan până la Piatra Singuratică sunt circa 5 ore de mers. Pe traseu vei putea admira Munții Hășmașul (locul de unde izvorăște Oltul) marcat de zone abrupte, pereți impunători și pasuri accesibile ușor drumeților. Vara, pajiștile întinse te vor încânta cu prezența turmelor de oi.
Pasul Rotunda – Pasul Șetref
Traseul Pasul Rotunda – Pasul Șetref poate reprezenta o provocare pentru mulți drumeți. Munții Rodnei, cei mai înalți din Carpații Orientali, au relief glaciar marcat de creste înalte, praguri abrupte și lacuri glaciare. Dacă ai noroc poți da peste marmote și capre negre.
Poți ajunge ușor la Pasul Rotunda cu mașina (pe DN18 și DN17D) iar de acolo drumul urcă până aproape de Seii Gajei.
Odată ce treci de pădurea verde și de câteva stânci minuscule te poți delecta cu priveliștea de pe Vârful Gaja.
Continuând traseul vei ajunge la vârfurile Tomnatec, Gârgalău, Laptele și Bătrâna. Punctul culminant este Pasul Șetref aflat la circa 60 km de mers și la o altitudine de peste 2000 metri.
Dacă te pasionează acest lucru, te poți odihni la refugiile turistice de pe traseu sau la cort și șeile dintre vârfuri (întregul drum durează mai bine de 20 ore). Traseul este interzis pe timp de iarnă.
Borșa – Tarnița la Cruce
Plecarea se face din stațiunea Borșa. Urmând drumul forestier ajungi la Piciorul Moșului. Pe măsură ce te apropii de pădure, drumul devine din ce în ce mai accidentat, fiind marcat de bolovani și margini abrupte.
Odată cu încheierea drumului forestier ajungi într-un gol alpin, la Căldarea Iezerului. De aici mai urci puțin și te poți relaxa pe malul lacului Iezer cu o formă asemănătoare României.
La circa 4,5 ore de la plecare ajungi pe Pietrosul Rodnei, cel mai înalt pisc al Orientalilor. Traseul se continuă cu Vârfurile Buhăescul Mic și Rebra, iar la coborâre ajungi la Tarnița la Cruce, unde este și zonă de camping. Deseori, acest traseu este urmat de bicicliștii profesioniști.
Șaru Dornei – Vatra Dornei
Traseul Șaru Dornei – Vatra Dornei este considerat unul dintre cele mai frumoase trasee montane din țară.
Traseul pornește de la podul de peste răul Neagra Șarului și se încheie după traversarea Dealului Negru. Odată ajuns în vârf poți vedea Pietrosul Bistriței, Rarăul și vârful Giumalău.
Vei trece pe lângă păduri și turme de oi, stânci, poteci și garduri de bârne. Coborând vei ajunge într-o poieniță aflată la câțiva pași de mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului (în Dorna Arini).
Via Maria Theresia
Via Maria Theresia este cunoscut pentru moștenirea sa istorică (pe vremuri, trupele imperiului Austro-Ungar adăposteau aici armament și hrană). Construit acum sute de ani, traseul străbate munții Călimani.
În zilele noastre, Via Maria Theresia face legătura dintre județele Suceava și Bistrița-Năsăud. Pe acest traseu poți admira Munții Călimani, și ei, la rândul lor, martorii istoriei noastre; dacii ofereau ofrande pentru morți, turmele de oi pășteau pajiștile, iar haiducii se ascundeau de inamici.
Traseul are mai bine de 42 km, fiind ideal dacă vrei să te antrenezi pentru maraton, ești pasionat de mountain biking sau vrei să iei drumul la pas domol.
Panourile informative, punctele de hidratare și zonele de popas, fac din Via Maria Theresia un traseu accesibil chiar și fără ghid.
Valea Talnei – vf. Pietroasa
Plecarea se face de regulă din Baia Mare spre Țara Oașului în amonte de Valea Talna. Poți lua telegondola până la Luna Șes, iar de acolo traseul se parcurge la pas pentru a ajunge la vârful Pietroasa (la circa 1200 m altitudine).
Traseul are aproximativ 11-12 km și pe drum vei trece pe lângă carierele de andezite Cornetul, piramida Muntelui Mic (aproximativ 1000 m altitudine), la stânga sa aflându-se vârful Pietroasa.
Valea râului Talna reprezintă, mai ales vara, o ocazie excelentă de a te răcori după un drum lung.
Carpații Meridionali
Carpații Meridionali reprezintă cea mai înaltă formațiune muntoasă de la noi. Munții apăruți mai ales pe substrat glaciar sunt dintre cei mai abrupți, multe trasee fiind rezervate drumeților cu experiență. Mai jos sunt cele mai populare trasee montane din Carpații Meridionali.
Canionul Șapte Scări
Canionul Șapte Scări este printre favoritele familiilor care sunt pasionate de drumeții. Aici există cea mai lungă tiroliană din țară (peste 2 km), 23 trasee pentru adulți și copii.
Defileul săpat în calcar are o lungime de 150 m și ajunge până la o altitudine de 1050 m. Este format din șapte scări din metal cu înălțimea cuprinsă între 2,5 și 15 m. Plecarea se face din localitatea Timișu de Jos (Dâmbul Morii) de pe DN1 și ia circa o oră pe jos.
Treptele lui Gabony
Treptele lui Gabony reprezintă unul dintre cele mai grele trasee montane de la noi. Este denumit după un nobil maghiar care a donat sume considerabile de bani orașului Brașov. Drumul este așa cum îi spune și numele în trepte. Treptele lui Gabony sunt în număr de 170 și străbat muntele Tâmpa.
Pe traseu poți admira sute de soiuri de flori, te poți delecta cu zgomotele făcute de păsări și cu fluturii multicolori.
Traseul pietruit este înlocuit, ușor-ușor, de poteci, bucăți de stânci și rădăcini de copaci. Odată ajuns în vârf te vei putea bucura de efort imortalizând orașul de sus.
Poiana Florilor – Lacul de acumulare Valea Iovanului
Traseul Poiana Florilor – Lacul de acumulare Valea Iovanului este unul destul de accesibil, iar pe parcurs te poti bucura de priveliștea superbă asupra Masivelor Godeanu și Mehedinți.
Tot aici te vei putea bucura de apele Cascadei Bobot dar și de plimbări cu barca sau hidrobicicleta pe lacul de acumulare.
Atunci când nivelul apei este scăzut nu ar trebui să ratezi Cheile Corcoaiei, o arie protejată cu o suprafață de peste 30 hectare. Aici poți vedea marmite, zone stâncoase și lapiezuri (microforme sculptate în rocă).
Poiana Pelegii
Plecarea se face cu mașina din Hațeg (drumul durează circa 2,5 ore). Poiana Pelegii este accesibilă doar pe timpul verii și doar atunci când nu plouă.
Poiana Pelegii este ultimul punct al singurului drum pe care poți merge cu mașina dacă vrei să ajungi în Parcul Național Retezat.
Odată ajuns la poiană, poți începe urcușul pe partea de nord pentru a te bucura de roci cristaline, lacuri glaciare și vârfuri ce par a fi sculptate de mâna omului.
În zona de sud, în partea calcariană, poți vedea peșteri dar și Șaua Plaiului și Vârful Iorgovanului.
Cabana Pietrele – vf. Mare
Este un traseu de dificultate mediu și are în prim-plan Vârful Mare (2463 m) din Masivul Retezat.
Traseul durează 4-5 ore și este recomandat mai ales vara. După un urcuș susținut ajungi la Lacul Galeș așezat într-un decor mirific.
De aici, poteca trece pe lângă stânci până la șaua Vârfului Mare care îți oferă priveliști de neuitat. Pe ultima porțiune este nevoie de atenție sporită datorită gradului mai mare de pericol.
Cabana Pietrele – vf. Retezat
Pe drumul dintre Cabana Pietrele și Vârful Retezat vei da peste Valea Stânișoarei care te va duce la Lacul Stânișoara.
De o dificultate medie, traseul urcă până la 1100 m într-o drumeție de circa patru ore. Evită să parcurgi traseul pe timp de iarnă.
Cabana Gențiana – vf. Peleaga
Cabana Gențiana se află la circa 30 minute de mers de cabana Pietrele. Aici te poți bucura de un ceai fierbinte dar nu vei avea parte de mâncare – este mai degrabă un loc de popas și nu o destinație finală.
Traseul este destinat exclusiv drumeților experimentați cu o condiție fizică bună. Odată ce pleci de la Cabana Gențiana vei trece valea glaciară și vei ajunge la Lacul Pietrele de unde vei urca, cu atenție sporită, în curmătura Bucurii.
De aici te poți bucura de priveliști deosebite asupra celui mai mare lac glaciar din România, Lacul Bucura. Continuând drumul, vei străbate poteca de creastă și vei trece pe sub Colții Pelegii pentru a ajunge pe cel mai înalt vârf din Retezat, Vârful Peleaga.
Sinaia – Poiana Stănii
Un traseu accesibil indiferent de vârstă. Poți lua o gustare la Sinaia sau te poți bucura de un picnic pe pajiște.
Drumul durează circa 1,5 ore și vei trece pe lângă Castelul Peleș și Pelișor (de unde se văd Colții lui Nica, Munții Piatră Arsă și Pintenul Pietrei Arse) apoi vei merge prin pădure până la Cheile Peleșului aflate în apropierea izvorului.
De aici, la urcare vei vedea Stânca cu Clopoței de unde vei putea vedea toată poiana Stănii, Valea Jepilor, Munții Caraiman, Postăvaru și Piatra Mare.
Valea Cerbului
Se pleacă de la cabana Mălăiești de unde poți urca pe vârful Omu, cel mai înalt din Bucegi.
Dacă urmezi pragurile văii glaciare, vei străbate Hornul Mare și după încă ceva timp de mers vei ajunge la cabana Omu.
De aici, cobori pe Valea Cerbului, o vale glaciară, de unde poți vedea Acele Morarului, cea mai cunoscută creastă din Bucegi.
Dacă ai noroc te vei întâlni cu o capră neagră. Este bine să eviți traseul iarna și atunci când îl parcurgi să îți iei apă cu tine, deoarece nu vei da de izvoare până la Valea Cerbului.
Bușteni – Crucea Caraiman
Plecarea se face din Bușteni iar pe durata traseului de 8 ore vei trece pe lângă Valea Jepilor, cabana Caraiman și Crucea Caraiman.
Drumul este unul dintre cele mai cunoscute din Bucegi. Urcușul este unul abrupt și vei da peste zone echipate cu lanțuri și scări și peisaje de o frumusețe idilică.
Odată ajuns la cabana Caraiman o iei la dreapta pentru a urca spre Crucea Caraiman de unde poți vedea toată valea Caraimanului.
Evită acest traseu iarna, iar atunci când ajungi ia-ți apă la tine, deoarece există izvoare doar la Valea Jepilor.
Vf. Omu – Gura Diham
Traseul Vârful Omu – Gura Diham nu este pentru cei cu rău de altitudini mari. Odată parcurs însă te vei putea bucura de Valea Bucșoiului unde mai ajung doar caprele negre.
De-a lungul traseului vei vedea stâncile care formează Vârful Bucșoiu, Vârful Prepeleac, Pichetul Roșu și apoi Gura Diham după un drum de circa 6 ore. Evită traseul iarna iar la începutul drumeției pune-ți apă in rucsac.
Sinaia – Piatra Arsă – Babele
Traseul Sinaia-Babele este unul dintre cele mai iubite drumuri montane pentru mountain biking.
Traseul este dificil și panta mare, însă dacă ai condiției fizică bună te descurci la urcuș.
Dacă ești drumeț începător poți lua telecabina până la Babele și de acolo să cobori la pas domol. Evită traseul pe timp de iarnă.
Avrig – Cabana Barcaciu
Plecarea se face din orașul Avrig (Sibiu) până la Poiana Neamțului cu mașina dacă vrei să eviți să mergi pe drum forestier. De aici până la Cabana Barcaciu ai de urcat pe serpentine. La umbra cabanei te vei putea bucura de priveliștea unei poienițe de la o altitudine de 1550 m. Traseul durează circa 4 ore și este accesibil tot anul.
Carpații Occidentali
Carpații Occidentali reprezintă a treia și ultima latură a Carpaților, oferind peisaje dintre cele mai variate, de la culmi alungite, la păduri verzi sau multicolore, în funcție de sezon, văi largi și forme de relief carstic, pereți accidentați, chei mirifice (de exemplu, Cheile Turzii și Cheile Rametului) sau peșteri dintre care, cele mai populare fiind Peștera Scărișoara și Peștera Focul Viu.
Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița
Parcul Național Cheile Nerei se află apropierea Munților Aninei în județul Caraș-Severin. Drumul care leagă Parcul Național de Beușnița este unul dintre cele mai frumoase din țară și ar trebui să fie văzut măcar odată în viață.
Drumul de circa 5 ore te va purta de-a lungul zonei carstice de pe cursul râului Nera și vei putea vedea locul de vărsare a pârâurilor Beu și Șușara în Nera.
Dacă te adâncești puțin în parc vei putea vedea principalele obiective ale Parcului Național Cheile Nerei: Lacul Dracului, Lacul Ochiul Beiului, Cascada Beușnița, Cascada Bigăr, Cascada Șușara.
Aici vei da peste o zonă muntoasă cu pante abrupte de calcar, lapiezuri, doline, chei, pajiști și păduri și te vei putea bucura de micile popasuri la una dintre peșteri (Peștera Lenuța, Peștera Bijuteria și Peștera de sub Padina Popii sunt cele mai cunoscute din aceste locuri). Traseul se întinde pe o lungime de circa 6 km și poate fi parcurs chiar și de către cei fără experiență.
Trascău
Munții Trascău reprezintă o grupă bine delimitată a Munților Apuseni din Carpații Occidentali.
Odată ajuns pe creastă poți vedea Valea Ampoiului și Valea Racilor. Dacă te depărtezi puțin de traseul marcat poți face un popas în zona Peșterii Scărișoara. Plecarea se face din orașul Teiuș.
Se pleacă din Teiuș cu mașina pe drumul asfaltat care marchează valea Geoagiului și duce până la Mănăstirea Râmeț. De aici ajungi ușor la Cabana Râmeț iar după un popas scurt o poți lua pe jos explorând zona Trascăului.
Dacă o iei pe acest drum vei da peste Cheile Râmețului, Peștera Huda lui Papară, Valea Morilor și Sălciua.
Traversarea pe firul apei necesită pregătire temeinică și condiție fizică, tot traseul durând aproximativ 8 ore. Este interzis pe timpul iernii.
Zona Ghețarului de la Scărișoara
Ghețarul de la peștera Scărișoara este unic în lume. Potrivit experților este cel mai mare ghețar subteran.
Pentru a ajunge în satul Ghețari poți lua mașina, bicicleta sau dacă te simți în formă poți explora zona la pas, începând din comuna Gârda de Sus.
Traseul prin pădure este ușor accesibil chiar și celui mai neexperimentat turist. Din centrul comunei Gârda de Sus ajungi cu mașina până la Gârda Seacă și de aici la Valea Ordâncușa.
Aici cobori și urmezi poteca marcată care te va duce mai întâi prin cătrumul Mununa iar după un drum de circa 10 km vei ajunge la Peștera Scărișoara.
Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un aven cu o gură care are diametrul de 60 m. Intrând vei da peste pădurea aflată la marginea platoului. O potecă săpată în stâncă și câteva scări metalice te vor coborâ 48 m în adâncul avenului. Pe fundul peșterii există mereu un strat gros de zăpadă.
De aici vei trece în Sala Mare printr-un portal de 24 m lățime și 17 m adâncime. În mijlocul încăperii se află un bloc uriaș de gheață cu un volum de 80.000 mc vechi de peste 4000 ani.
Circuitul Cheilor Turzii
Circuitul Cheilor Turzii adună mai multe locuri cu pereți înalți și relief accidentat folosit mai ales pentru competiții de mountain biking.
Odată ce ai intrat pe Cheile Turzii poți spune că ai pătruns în Apuseni. Pârâul Hășdate din apropiere a săpat formațiuni de o frumusețe unică.
În această zonă poți vizita circa 50 peșteri, o mulțime de arcade (resturi ale unor peșteri prăbușite) precum și firide care variază de la 8 și 123 m lungime.
Cetea – Piatra Cetii
Piatra Cetii oferă unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din Carpații Occidentali. Pe lângă masivele impunătoare de calcar vei avea acces la o rezervație naturală cu plante rare protejate de lege.
Plecarea se face din satul Cetea (unde poți ajunge cu mașina). Urcușul te duce la Cheile Cetii unde vei putea vedea o cascadă înaltă de 5 m și numită de localnici “Băile Romane”.
Luând-o spre vest vei da de Piatra Cetii. Drumul este abrupt pe alocuri dar nu periculos, putând fi urmat chiar și de drumeții amatori. Treci și pe la Gura Avenului, formată din două peșteri. Traseul este accesibil tot anul.
Cabana Padiș
Zona Padiș este considerată de mulți ca fiind una dintre cele mai frumoase din România. Traseul e poartă de la Cabana Padiș la Cetățile Ponorului și Poiana Ponor marcată de trei doline impresionante și un portal spectaculos.
Acesta din urmă ajunge până la 75 m înălțime și este considerat ca fiind cel mai înalt portal de peșteră din Europa.
Pădurile, văile și formele de relief carstice îți vor încânta privirile la fiecare pas.
Trasee montane pentru începători
Dacă ești un drumeț începător sau vrei să te descoperi luând la pas munții ar fi bine să începi cu ceva accesibil și să evoluezi de acolo.
Sinaia-Poiana Stânii
Este unul dintre cele mai ușoare trasee. Reprezintă, în fapt, o plimbare prin pădure pe Poteca Regală care se spune că a fost străbătută de însuși Regele Carol I.
Acest traseu leagă Castelul Peleș de Poiana Stânii. Odată ajuns în poiană poți continua drumul până la Stâncile Franz Joseph. Întregul drum durează circa 1,5 ore.
Gura Diham – Cabana Diham
După primul urcuș care necesită un plus de atenție, traseul Gura Diham – Cabana Diham este una dintre cele mai accesibile. Traseul pornește de la Complexul Diham iar după un prim urcuș drumul se bifurcă. De aici o iei la dreapta iar până la cabană ai de mers în jur de 2 ore. Vei trece de pădurea de mesteceni și de poienițe și vei putea face popas la poalele Bucșoiului. Odată ajuns la cabană poți lua o masă specific locală.
Gura Diham – Poiana Izvoarelor
Plecarea se face tot de la complexul Diham. De această dată, la bifurcație o iei la stânga și urmezi marcajele, bucurându-te de soare, verde și triluri de păsări. Deși traseul este accesibil, verifică starea vremii înainte, deoarece este ușor să te pierzi dacă începe ploaia.
Bușteni – Cascada Urlătoarea
Se pleacă din Bușteni din zona hotelului Silva. De aici drumul nu pune probleme în niciun anotimp. Deși Cascada Urlătoarea nu este spectaculoasă prin mărime, drumul până acolo este lejer și îți pune sângele în mișcare. Odată ajuns poți lua masa la una dintre mesele amenajate sau te poți bucura de un picnic. Traseul este ideal mai ales pentru familii.
Marcaje
Marcajele amplasate de-a lungul traseelor montane te ajută să nu te rătăcești atunci când nu știi traseul sau dacă ai parte de condiții meteo nefavorabile (ceață, ploaie, zăpadă). Mai jos sunt principalele marcaje care împânzesc traseele montane din România:
- Benzi de culoare albastră, galbenă sau roșie – semnifică trasee principale sau de creastă
- Triunghi de culoare albastră, galbenă sau roșie – semnifică trasee secundare sau drumuri spre vârf de munte
- Cruci de culoare albastră, galbenă sau roșie – semnifică trasee de legătură
- Cercuri de culoare albastră, galbenă sau roșie – semnifică trasee dus-întors
Reguli de urmat
Dacă urmezi câteva reguli generale, vei evita apariția neplăcerilor în următoarea drumeție pe munții de la noi:
- Nu te abate de la traseul marcat
- Îmbracă-te corespunzător pentru traseul pe care urmează să îl parcuri și alege încălțăminte solide, de calitate
- Respectă pădurea și evită să arunci resturi la întâmplare
- Informează-te în legătură cu traseul
- Ia-ți o hartă și studiază-o cu atenție
- Ia-ți la tine apă și mici gustări (fructe, sandvișuri sau batoane energizante)
Acum știi care sunt cele mai populare trasee montane din România. Tot ceea ce îți rămâne de făcut este să îl alegi pe cel mai potrivit pentru tine, să te echipezi corespunzător și să pleci la drum. Munții și pădurea te așteaptă!
Sursa foto: Shutterstock
