shutterstock_793431994Știai că, în România, berea la PET reprezintă mai bine de jumătate din cifra de vânzări din acest domeniu, conform raportului publicat de Asociația Berarii României pentru anul 2017? Având în vedere că românii se numără printre cei mai mari consumatori de bere din Europa, cu o medie de 80 de litri consumați anual pe cap de locuitor, cu siguranță trebuie să existe o opțiune mai sănătoasă decât berea industrială și o variantă mai elegantă de a o consuma decât dintr-un recipient de plastic…

Ce este berea artizanală?

Berea artizanală, denumită și „craft beer”, este produsă în microberării de către antreprenori care îmbină astfel spiritul întreprinzător cu pasiunea pentru bere, cea din urmă fiind cheia acestei ecuații.

Berea artizanală are toate caracteristicile unei beri produse în casă, dar se diferențiază de aceasta prin orientarea spre sectorul de business, cu investițiile și riscurile de rigoare, dar și prin stabilirea unei conexiuni cu consumatorii. O astfel de companie mică se promovează pe sine spunându-și povestea, dar în același timp, îi informează și educă pe cumpărători despre acest sector de producție aflat, totuși, într-o fază incipientă.

Știai că în România se produc anual până la 10 cisterne de bere artizanală?

În România, berea artizanală a dobândit popularitate și a intrat cu adevărat pe piață abia în ultimii șapte ani, când numărul microberăriilor funcționale a crescut de la 0 la aproape 20. Berea artizanală autohtonă se producea la noi în țară și în perioada premergătoare căderii comunismului, însă aceste afaceri nu au rezistat în noua economie de piață sau au fost vândute ulterior companiilor multinaționale.

Conform cercetării realizate de Asociația Berarii Europei, în decurs de șapte ani, începând din 2010, când nu exista nicio microberărie, numărul microberăriilor din România a ajuns în 2017 la aproape 20 de astfel de mici companii. Acum, o astfel de companie produce până la 4.000 de hectolitri de bere pe an și se bucură de o cerere pe măsura producției.

Printre producătorii de bere artizanală care sunt pionierii acestei mișcări se numără:

  • Clinica de Bere din Timișoara – înființată în 2010

Clinica de Bere

Clinica de Bere a pornit la inițiativa a șase tineri timișoreni care au investit 800.000 de euro într-o afacere cel puțin riscantă într-o țară care avea, la momentul respectiv, doar 15 fabrici de bere, dar fiecare dintre acestea cu un capital net superior oricărei microberării.

Însă investiția a fost una înțeleaptă, fiind precedată de șase ani în care tinerii antreprenori și-au pus în aplicare pasiunea pentru acest domeniu prin cercetări de piață și experimente cu diferite sortimente și rețete de bere artizanală.

În momentul de față, Clinica de Bere este prezentă exclusiv pe piața locală, unde înregistrează un mare succes datorită celor trei sortimente de bere pe care le produce, după o tradiție germană: Terapia Gold, Terapia Platin și Terapia Rubin.

  • Microberăria Zăganu din Prahova – deschisă în 2013

Z ganu

Această afacere a fost inițiată de către un corporatist și un publicitar, care au decis să redea prestigiul berii românești, dispărută aproape cu desăvârșire în perioada capitalistă, asemenea zăganului, o pasăre vânată până la dispariție.

Investiția inițială pentru deschiderea acestei microberării a fost de 250.000 de euro, iar berea Zăganu este realizată de către berarii din Măneciu după rețete proprii, autohtone. Deși fondatorii acestei campanii au o experiență vastă în publicitate, în privința brandului Zăganu accentul se pune pe calitate, nu pe imagine, iar ambalajele sticlelor de bere sunt inspirate de stilul berilor produse odinioară în țara noastră.

În prezent, acest brand produce aproape 4.000 de hectolitri pe an, iar printre sortimentele oferite se află: berea blondă, berea brună, berea roșie, Zăganu IPA și Zăganu Adonis.

  • Microberăria Nemțeana din Roman, județul Neamț – înființată în 2014

Nemteana

Nemțeana a pornit ca o afacere de familie, datorită pasiunii pentru bere transmise din generație în generație. Fondatorii acestei companii au decis să realizeze această investiție după ce au avut ocazia de a gestiona, timp de câțiva ani, Fabrica de bere Solca, una din cele mai vechi fabrici de profil din România. Deși au fost nevoiți să se retragă din acea afacere, pasiunea lor s-a îndreptat spre deschiderea unei microberării proprii.

Investiția inițială a fost de 250.000 de euro, iar capacitatea de producție a acestei companii se ridică la 3.000 de hectolitri pe an.

Nemțeana blondă nefiltrată și Nemțeana arămie sunt vedetele acestui brand, acestea fiind beri create prin metode străvechi, prin utilizarea a maximum cinci ingrediente.

  • Sikaru din București – deschisă în 2015

Sikaru

Numele acestui brand provine de pe vremea sumerienilor, Sikaru fiind denumirea unei rețete de bere inscripționate pe tăblițe de lut datând din acea perioadă. Această afacere are la bază un crez clar: „Viața este prea scurtă pentru a bea o bere plictisitoare”, atitudine reflectată și în modul de prezentare deosebit de colorat și vesel al brandului.

Investiția pentru deschiderea acestei microberării a fost de 100.000 de euro, iar capacitatea de producție anuală a crescut, în termen de doar doi ani, de la 400 de hectolitri de bere la 1.000 de hectolitri. Berea artizanală Sikaru este o bere de tip Real Ale, fermentată de două ori, iar în prezent în această microberărie se produc cinci sortimente de bere, printre care: Sikaru albă, blondă, roșcată, neagră (Stout) și Green griffin.

Această microberărie se află în București, orașul care s-a dovedit propice și pentru alte companii cu același profil, precum microberăriile Ground Zero, Perfektum sau Three Happy Brewers.

  • Berea 1717 din Sibiu – lansată în 2016

1717

Numele acestei beri are, de asemenea, o rezonanță istorică, reprezentând anul inaugurării primei fabrici de bere din România, tocmai la Sibiu. Responsabili de succesul acestei microberării sunt patru tineri din Sibiu, care și-au fructificat astfel pasiunile de o viață pentru berea artizanală, produsele de calitate și specificul deosebit al orașului. Aceste detalii se reflectă în fiecare aspect al acestui brand.

Această bere este produsă, deocamdată, într-o mică berărie de familie din Bavaria, după rețete săsești tradiționale, însă fondatorii acestei afaceri au în plan deschiderea unei microberării în Sibiu, pentru a aduce producția mai aproape de consumatorii săi. Deși această gamă de bere este produsă în afara țării, compania se bucură de apreciere și expunere pe plan local și la festivalurile de profil din țară, datorită sortimentelor Red Ale, Weiss Bier, Kult Bier și Weiss Plus.

Pe lângă acestea, în fiecare an se pun bazele unor noi afaceri și microberării în România, iar vânzarea berii artizanale are o cotă de piață de peste 5%, un indicator clar al succesului acestor mici producători în fața marilor companii. Totuși, nivelul producției din România este departe de situația acestui sector în restul Europei, unde berea artizanală reprezintă 10 sau chiar 20% din vânzările totale anuale, fiind produsă într-un număr total de peste 740 de microberării de pe întregul continent.

ZF bere artizanala

Totuși, datorită interesului în creștere pentru acest sector al producției de bere, acum ne putem lăuda chiar și cu festivaluri dedicate berii artizanale: Bucharest Craft Beer Festival are loc anual în Capitală, începând din 2016, iar la începutul toamnei, în Cluj-Napoca, se desfășoară festivalul Beer Crafters.

Acest nou trend aduce cu sine și schimbarea unor obiceiuri, mai ales în rândul tinerilor. Căutăm să ne distingem tot mai mult ca indivizi prin produse inedite și experiențe personalizate, iar atașamentul pentru brandurile care reușesc să ne ofere servicii deosebite devine mai puternic decât obișnuința noastră de a consuma produsele clasice. Din acest motiv, berea artizanală își câștigă locul cuvenit în meniurile barurilor și ale restaurantelor selecte, ba chiar există localuri care și-au construit identitatea pe baza vânzării exclusive a băuturilor artizanale.

Dacă vrei să știi mai multe despre principalele tipuri de bere artizanală și cum se produc acestea, citește mai departe pentru a afla ce stil ți se potrivește.

Citește despre aceste 4 tipuri de bere artizanală și te poți număra printre cunoscători

Berea craft se împarte în câteva categorii distincte, împărțite astfel în funcție de tipul fermentării, respectiv în funcție de culoarea și gustul berii.

  • Berea Ale este considerată o bere de fermentare înaltă. Mai exact, fermentarea acestui tip de bere durează între trei și opt zile și se realizează la o temperatură de 18 până la 25 de grade. Acest tip de bere are o aciditate mai mică decât alte soiuri, dar o concentrație de alcool mai mare. Are în general o culoare aurie și un gust dulce, fructat, cu anumite variații datorate diversității soiurilor de bere încadrate în această categorie. Printre acestea se află berea de tip Abbey Dubel (produsă încă din vremea Evului Mediu), Abbey Tripel (acidulată, asemenea șampaniei), Sour Ale (cu gust de fructe uscate), Altbier (de origine nemțească) sau Amber Ale (cu un gust predominant dulceag).
  • Berea Lager, în schimb, este o bere de fermentație joasă, fiind fermentată la o temperatură de 10 până la 15 grade, pentru o perioadă de șapte până la 10 zile. Din acest motiv, această bere este mai puțin alcoolizată decât berea Ale. Acest tip de bere este cunoscut încă din secolul al XIX-lea și are un gust bogat și amărui, împărțindu-se, la rândul său, în alte două categorii: pale lager și dark lager.
  • Berea Porter este o bere aromată de origine englezească. Culoarea maro-roșiatică este însoțită de un gust plăcut de malț ușor prăjit, completat adesea de o aromă de ciocolată, cafea sau lemn dulce. Southern Tier Porter, Stone Smoked Porter și Baltic Porter sunt printre cele mai cunoscute soiuri de bere Porter.
  • Berea Stout este o bere deosebită cu o culoare intensă de maro spre negru, care provine tot din Anglia. Spre deosebire de berea de tip Porter, această bere are un gust mai degrabă amar decât dulce, datorită gustului intens de malț prăjit (chiar ars), care se aseamănă cu ciocolata amăruie, cafeaua sau caramelul. Printre cele mai cunoscute tipuri de bere Stout se numără: berea Dry Stout (cremoasă cu un gust uscat și amărui), Imperial Stout (un gust complex cu multiple arome), Sweet Stout (asemănătoare unui espresso dulce, datorită adăugării de lactoză).

bere 1

Diferențele dintre berea artizanală și cea produsă la scară industrială

Diferențele punctuale dintre „craft beer” și berea produsă la scară industrială țin, în mare parte, de volumul produs, ingredientele incluse și metodele de producție utilizate.

  • Volum – Berea craft este produsă în serii mici, iar volumul producției nu depășește, în principiu, 5.000 de hectolitri pe an, punându-se accentul pe calitate, nu pe cantitate. Datorită acestui fapt, consumatorii acestui tip de bere sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru a bea o bere deosebită, produsă cu multă atenție într-o serie mai mică decât cea industrială.
  • Rețete – Atât berea craft, cât și cea industrială au la bază clasicele ingrediente: apă, malț, hamei și drojdie. Însă, pe lângă aceste ingredientele naturale, conservanții și aditivii nu-și au locul într-o bere artizanală. Pentru berea artizanală se folosesc rețete unice, desăvârșite în timp, acesta fiind unul din motivele principale pentru care acest sector al pieței devine mult mai interesant pentru cei experimentați în degustarea berii.

În schimb, marile companii produc adesea branduri diferite de bere cu gusturi foarte asemănătoare, din cauza utilizării repetate a acelorași rețete și metode de producție despre care se știe că rezistă cel mai bine în timp.

  • Metode de producție – Metodele utilizate în cazul berii artizanale sunt cele tradiționale, bazate pe fermentația naturală, berea rezultată fiind nepasteurizată și nefiltrată. Datorită procesului de fabricație, acest tip de bere are un gust mai puternic aromat și este mai puțin acidă decât cea procesată. Dată fiind capacitatea de producție redusă, berea artizanală se produce în serii mici care se consumă în termen relativ scurt.

În schimb, berea produsă în instalații industriale este procesată termic și filtrată pentru a fi mai limpede, însă aceste procese tehnologice schimbă savoarea și compoziția chimică a berii, produsul final fiind mai sec. În plus, în cazul berii produse în cantități industriale, sunt utilizați conservanți pentru a garanta un termen mai mare de valabilitate pentru fiecare serie produsă.

  • Alcoolemie – Deși gustul acestor tipuri de bere diferă, alcoolemia este asemănătoare, plasându-se între 5 și 7 sau chiar 8%. Totuși, cei mai fini cunoscători ai berii susțin că berea artizanală surprinde mai întâi prin gustul aromat și abia mai apoi prin tărie, fiind un produs care se savurează pe îndelete pentru a-i surprinde toate nuanțele de gust.

beer

Ingredientele utilizate în berea craft

Ar putea părea, la prima vedere, că berea este o băutură simplă, cu doar patru ingrediente de bază: apa, orzul, hameiul și drojdia de bere. Însă, deși aceste ingrediente se regăsesc în toate sortimentele de bere, prin combinația diferitelor tipuri și culturi ale acestor câteva ingrediente poate rezulta o diversitate impresionantă de rețete.

Pe lângă ingredientele principale, se mai pot folosi:

  • Orice alte cereale, măcinate sau preparate termic, precum grâul, secara, porumbul sau orezul, printre multe altele;
  • Zaharuri, de la zahărul obișnuit, la glucoză, fructoză sau maltoză;
  • Plante aromatice și condimente diverse;
  • Orice fel de fruct, pentru a experimenta diferite arome.

Pe lângă acestea, maeștrii berari experimentează cu o multitudine de ingrediente pentru a crea rețete cu adevărat deosebite. Crearea unei beri cu adevărat unice se obține printr-un proces anevoios, bazat pe experimentare, cu mai mult sau mai puțin succes. La reușita acestui proces contribuie atât ingredientele selectate, cât și tehnica propriu-zisă de preparare a berii.

Procesul de fabricare a berii artizanale

O bere conține, în medie, peste 2.000 de compuși chimici care rezultă din interacțiunea ingredientelor folosite, iar fiecare etapă a procesului de producție influențează aspectul, mirosul și gustul final al berii. Dacă te-ai întrebat vreodată cum se fabrică berea, iată care sunt metodele tradiționale de producere a acesteia:

  • Malțificarea – În această etapă, orzul și celelalte cereale utilizate sunt lăsate să germineze, pentru a activa diverse enzime, iar apoi sunt puse la uscat, în condiții diferite de temperatură;
  • Măcinarea malțului – Boabele uscate de cereale sunt zdrobite, pentru ca enzimele și amidonul din acele cereale să interacționeze ulterior cu apa.
  • Brasajul – În timpul acestei etape, cerealele sunt amestecate cu apa la anumite temperaturi, conform rețetei, pentru ca reacțiile chimice scontate să aibă loc.
  • Fierberea – Această operațiune durează, în medie, între 60 și 90 de minute, iar în timpul ei se adaugă hameiul și alte ingrediente care vor da aroma berii. Această operațiune are și rolul de a steriliza mustul de bere înainte de procesul fermentării, pentru ca drojdiile adăugate să fie singurele microorganisme care acționează asupra compoziției chimice a berii în timpul fermentării.
  • Răcirea mustului – Răcirea mustului de bere se face cât mai rapid, pentru a păstra aroma lăsată de ingredientele folosite până în acel punct și pentru a se favoriza depunerea și filtrarea proteinelor denaturate termic.
  • Fermentația – În timpul acestui proces, berea este depozitată într-un recipient care permite ieșirea gazului, dar nu permite intrarea oxigenului. Drojdiile se înmulțesc și consumă tot oxigenul disponibil, iar în schimb se produc alcoolul etilic și dioxidul de carbon. Fermentația poate fi simplă sau dublă (fiind reluată prin separarea drojdiilor depuse și adăugarea altora) și se oprește în mod natural, atunci când drojdia consumă toate nutrimentele disponibile. Pentru berea artizanală, procesul de fermentare durează până la o săptămână.
  • Maturarea – Această ultimă etapă poate dura câteva zile, luni de zile sau chiar ani, pentru berile de colecție. Acum au loc noi combinații între compușii din bere, datorită temperaturii scăzute de depozitare a berii și a dioxidului de carbon din recipientul închis în mod etanș.

Toate aceste etape pot fi replicate și acasă de către cei cu adevărat pasionați, care vor să-și încerce măiestria în acest domeniu, producând bere în propria casă. Din fericire, vei găsi toate produsele necesare pentru amenajarea unei microberării, dar și câteva idei de rețete pe site-uri de specialitate precum Malt.ro, Universitatea de bere sau Craft Beer.

Având atâtea variante la dispoziție, merită să alegi calitatea în detrimentul cantității și să încerci diferite tipuri de bere artizanală, pentru a afla care este cea potrivită pentru tine. Și, mai ales, complexitatea de gusturi care se regăsește în aceste soiuri de bere trebuie încercată, apreciată și savurată pe îndelete, asemenea unei cafele bune.

Surse foto: Shutterstock, Unsplash,  Clinica de Bere, Craft Beer Festival, Nemțeana, Sikaru, Craft Beer Festival, Ziarul Financiar, Pixabay 

 

Total
32
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*