Ce este diabetul
Ce tipuri de diabet există
Care sunt cauzele diabetului
Care sunt simptomele diabetului
Diagnostic și tratament pentru diabet
Alimentația pentru diabet
Riscuri
Diabetul este o boală care poate cauza, în timp, o mulțime de complicații, iar printre cele mai periculoase lucruri legate de acesta este faptul că poate fi asimptomatic, astfel încât o treime din bolnavii de diabet nici măcar nu sunt conștienți de faptul că suferă de această maladie.
În lume, există peste 380 de milioane de persoane care au diabet, iar această boală cauzează decesul mai multor oameni decât SIDA și cancerul de sân, la un loc.
Ce este diabetul
Diabetul este boala care oprește metabolizarea alimentelor în organism pentru transformarea lor în energie. Majoritatea alimentelor consumate se transformă în glucoză sau zahăr. Pancreasul este responsabil de eliberarea insulinei, hormonul care ajută zahărul să intre în celule, pentru a fi transformat în energie. În cazul diabetului zaharat, organismul nu produce suficientă insulină pentru a duce la bun sfârșit această sarcină, motiv pentru care zahărul se acumulează în sânge, într-un mod nociv.
Ce tipuri de diabet există
Există mai multe tipuri de diabet, ce au la bază cauze diferite, și care se dezvoltă, de obicei, în stadii diferite ale vieții. Printre cele mai periculoase sunt diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2.
Diabetul de tip 1
Diabetul de tip 1 este o condiție autoimună, dezvoltată, de cele mai multe ori, din copilărie. Este o boală autoimună, cauzată de faptul că organismul atacă singur pancreasul. La persoanele cu diabet de tip 1, pancreasul afectat nu mai secretă insulină.
Diabetul de tip 1 se asociază cu bagajul genetic, însă cercetătorii nu au descoperit cum pot preveni această boală. Simptomele diabetului de tip 1 nu apar până când nu au fost distruse până la 80-90% dintre celulele beta ale pancreasului (responsabile de producerea insulinei), însă persoanele diagnosticate pot trăi o viață normală, dacă respectă instrucțiunile medicilor.
Diabetul de tip 2
Cea mai comună formă de diabet este diabetul de tip 2, responsabil de 95% dintre cazurile întâlnite la adulți. Însă tendința de obezitate întâlnită și la persoane mai tinere scade media de vârstă, astfel încât tot mai mulți adolescenți prezintă simptomele acestei afecțiuni.
Deși este o formă mai puțin agresivă decât diabetul de tip 1, poate cauza probleme ale vaselor de sânge și poate crește riscul de boli cardiace sau atac cerebral. Pancreasul mai poate produce insulină, însă aceasta nu este suficientă sau organismul opune rezistență în receptarea insulinei la nivel celular.
Persoanele obeze sunt cele mai predispuse la această maladie, însă ea poate fi ținută sub control cu ajutorul sportului, al nutriției și al unui stil de viață sănătos, completat, după caz, cu medicamente.
Diabet gestational
Diabetul declanșat de sarcină se numește diabet gestațional, pentru că sarcina produce rezistență la insulină. Este adesea diagnosticat în trimestrul al doilea de sarcină sau în ultima perioadă și trebuie controlat atent, pentru că nivelul ridicat de zahăr din sânge poate ajunge prin placentă la copil și poate afecta dezvoltarea sa.
Între 2 și 10% dintre gravide sunt afectate de această boală, însă în majoritatea cazurilor, organismul se reglează de la sine după naștere. Crește, însă, riscul de diabet de tip 2 la mamă, în viitor, și riscul ca fătul să se dezvolte anormal de mult și să aibă probleme de respirație și obezitate, la naștere.
Diabet de tip secundar
Diabetul secundar este o boală ce afectează rezistența la insulină și poate apărea ca urmare a altor complicații ale pancreasului (pancreatită, rezecții de pancreas), sau în urma unor tulburări endocrine, disfuncții ale receptorilor specifici pentru insulină, pe bază genetică sau indus medicamentos (glucocorticoizi, furosemid).
Care sunt cauzele diabetului
Diabetul de tip 1 este asociat cu un comportament anormal al sistemului imunitar, responsabil cu lupta împotriva virușilor și bacteriilor, care acum atacă celulele pancreatice care produc insulină.
Rezultatul se consideră a fi declanșat de factori genetici și de mediu, însă cauzele rămân încă în cercetare.
Nici factorii ce declanșează diabetul de tip 2 nu sunt foarte clari pentru oamenii de știință, însă există o predispoziție la această boală pentru persoanele obeze (chiar dacă există și cazuri de bolnavi care nu au o greutate peste limită) și pentru cei sedentari.
Asocierea bolii cu moștenirea genetică este, însă, una sigură și, conform statisticilor, cei mai expuși riscului de a dezvolta diabet sunt afro-americanii.
Persoane predispuse la diabet
În ciuda faptului că cercetările privind diabetul sunt în plină desfășurare și nu avem niște termeni clari privind cauzele și prevenția diabetului, există anumite predispoziții în funcție de:
- moștenirea genetică – dacă unul dintre părinți sau o rudă apropiată are diabet de tip 1;
- indice de masă corporală mai mare de 25 și circumferința taliei crescută (bărbați>102 cm; femei > 88 cm);
- nivel scăzut al colesterolului HDL (bărbați < 40 mg/dl, femei < 50 mg/dl);
- nivel crescut al trigliceridelor (grăsimi existente în fluxul sangvin) > 150 mg/dl;
- tensiune arterială crescută (presiune sistolică > 130 mmHg, presiune diastolică > 85 mmHg).
Care sunt simptomele diabetului
Diabetul poate fi asimptomatic, mai ales cel de tip 2. Dezvoltarea simptomelor este lentă, de aceea este important să faci analize de sânge, de rutină.
Printre semnele care se pot asocia cu această boală sunt:
1. Urinarea frecventă – atunci când insulina este ineficientă sau insuficientă, rinichii nu pot filtra glucoza din sânge și vor prelua apă pentru a o dilua, lucru ce va determina umplerea mai rapidă a vezicii.
2. Sete excesivă – pentru a compensa pierderea apei din sânge, organismul cere mai multă apă.
3. Foame intensă – organismul nu obține energia de care are nevoie, așa că poate apărea senzația de foame mai des decât normal, ceea ce duce și la creștere în greutate, oboseală și iritabilitate.
4. Vedere încețoșată – subțierea țesutului optic poate afecta abilitatea ochilor de a focaliza, însă acest lucru se poate ameliora prin aport medicamentos.
5. Probleme ale pielii – rănile se vindecă mai greu din cauza nivelului de zahăr din sânge, ceea ce duce și la instalarea infecțiilor.
Diagnostic și tratament pentru diabet
Diabetul poate fi diagnosticat printr-un test de urină, completat de o analiză de sânge, pentru stabilirea nivelului de glucoză. Testele sunt recomandate pentru orice persoană obeză sau peste 45 de ani. Glicemia și hemoglobina glicozilată sunt analizele folosite pentru monitorizarea și controlarea acestei afecțiuni.
Tratamentul pentru diabet încearcă să țină sub control glicemia și apariția complicațiilor.
Pentru diabetul de tip 1, insulina este singura alternativă de tratament, iar dozarea și modul de administrare, prin injecții sau pompe cu insulină, se stabilesc de către medicul diabetolog.
Diabetul de tip 2 nu se rezumă la tratament, care uneori nici nu include insulina, în funcție de gradul de evoluție al bolii, ci este întotdeauna completat de indicații pentru un stil de viață sănătos, care să includă mișcare și o schemă atentă de nutriție. Vizitele la medic trebuie să fie regulate.
Investigații necesare pentru diagnostic
Se recomandă analizele de sânge regulate, pentru depistarea acestei maladii. Există, însă, mai multe tipuri de investigații care pot duce la stabilirea diagnosticului:
– determinarea glicemiei pe nemâncate – prelevarea unei mostre de sânge pe nemâncate și nebăute, dimineața; dacă nivelul glicemiei depășește 126 mg/dl (100 este nivelul maxim admis pentru o persoană sănătoasă), atunci medicii pot pune diagnosticul de (pre)diabet;
– testul glicemiei provocate – testul de toleranță la glucoză pe cale orală constă în măsurarea glicemiei înainte și după ingerarea unei substanțe dulci;
– testul de rutină al glucozei plasmatice – prelevarea unei mostre de sânge în orice moment al zilei.
Regimul alimentar în diabet – ce alimente sunt permise și ce alimente sunt interzise
Alimentația are un rol esențial în menținerea glicemiei sub control, la persoanele cu diabet. Neglijarea dietei poate sabota întreg efortul de a duce o viață normală, grăbind apariția unor consecințe grave.
Astfel, alimentele diabeticilor se împart în trei categorii:
1. Alimente permise ca indice glicemic, însă doar cu atenta supraveghere a caloriilor – carne, pește, ouă, lactate maturate, legume fără amidon;
2. Alimente permise cu măsură, din cauza valorilor medii/mari ale glucidelor – cereale, orez, paste, pâine, fructe și lactate proaspete;
3. Alimente interzise – zahărul și derivatele concentrate, prăjeli, grăsimi, alcool.
Riscuri și complicații în diabet
Nivelul crescut de zahăr din sânge poate provoca, în timp, probleme cu vasele de sânge, care se împart în:
1. Complicațiile microvasculare – cele care rezultă din deteriorarea vaselor mici de sânge – sunt cele mai frecvente complicații ale diabetului zaharat și includ:
· Retinopatia – boală a ochiului ce poate duce, în final, la orbire;
· Nefropatia – boală a rinichilor;
· Neuropatia – boală a nervilor ce poate conduce la pierderea sensibilității, în special la picioare.
2. Complicațiile macrovasculare – cele care rezultă din deteriorarea vaselor de sânge mari:
· Angină pectorală și atac de cord;
· Atacuri ischemice tranzitorii și accidente vasculare cerebrale;
· Boală arterială periferică.
Diabetul poate apărea la orice vârstă, indiferent de gen, cu toate că este mai frecvent la bărbați, și, deși nu există un tratament pentru prevenirea sau eradicarea sa, controalele regulate și diagnosticarea timpurie pot ajuta bolnavii să ducă o viață normală.
Sursa foto: Shutterstock
