Durerea de cap, numită medical cefalee, apare în zona capului, dar și în partea superioară a gâtului. De cele mai multe ori, durerea de cap nu este un simptom al unei boli mai grave, ci semnalul creierului că se confruntă cu situații nefavorabile (stres, poluare fonică, lipsa somnului etc). Organizația Mondială a Sănătății estimează că circa jumătate din populația lumii se confruntă cu dureri de cap cel puțin o dată pe an.

De câte tipuri sunt durerile de cap?
Care sunt cauzele durerilor de cap?
Ce afecțiuni pot ascunde durerile de cap?
Când devine durerea de cap un motiv de îngrijorare?
De ce analize este nevoie pentru a investiga durerile de cap?
Cum se prezintă durerea de cap la copii?
Cum se prezintă durerile de cap în sarcină?
Ce poți face pentru a ameliora durerile de cap?

De câte tipuri sunt durerile de cap?

Durerea se localizează în zone diferite ale capului și, în funcție de tip și de intensitate, se decide dacă este nevoie de intervenția medicului sau dacă odihna, masajul sau un medicament antiinflamator este suficient pentru ameliorarea durerii. 

Există două criterii de grupare a durerilor de cap, primare și secundare și în funcție de factorii declanșatori.

Durerile de cap primare includ:

  • Migrena – un tip de durere moderat-severă însoțită uneori de sensibilitate la lumină sau la sunete, greață și vărsături. Este cronică și afectează mai ales femeile cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 ani
  • Cefaleea cluster – este numită popular durere de cap “în ciorchine”. Este una dintre cele mai puternice dureri de cap și afectează 1-2 persoane din 1000. De cele mai multe ori, are cauze genetice
  • Cefaleea de tensiune – este una dintre cele mai populare tipuri de durere de cap primară. Este o durere de tip episodic, afectând mai ales femeile, circa 15 zile pe lună. O variantă particulară, cefaleea de tensiune cronică are o durată mai mare de 15 zile pe lună, durează circa trei luni și afectează 1-3% dintre adulți
  • Durerea sinusală – apare ca o durere în zona sinusurilor (mai ales pe frunte și obraji), sporind în intensitate în momentul unei mișcări bruști a capului. Acest tip de durere apare ca un simptom al unei infecții a sinusurilor sau a unei răceli/rinite

Durerile de cap secundare apar ca simptom al unor afecțiuni precum traumatismul cerebral, hipertensiune arterială, encefalita sau hemoragiile cerebrale. 

Un alt lucru important atunci când vine vorba de durerile de cap este zona în care resimți durerea. În funcție de zona în care se manifestă, durerile de cap pot fi:

  • Dureri frontale – apar în zona frunții, cel mai des deasupra sprâncenelor. De cele mai multe ori sunt dureri tensionale (afectează mai ales mușchii temporali sau frontali) însă pot fi și dureri sinusale sau provocate de o răceală
  • Dureri laterale – apar în părțile laterale ale capului și au o intensitate redusă spre medie. De regulă sunt dureri tensionale și nu afectează major activitățile de zi cu zi
  • Dureri la ceafă – apar ca un simptom al cefaleei de tensiune și este cauzată de spasmele mușchilor cervicali. Uneori, pot apărea ca urmare a unor afecțiuni ale coloanei
  • Dureri de cap în zona maxilarului – apar ca urmare a unor afecțiuni stomatologice (în special, infecții paradentare)
  • Dureri în zona ochilor – apar ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice, a unei sinuzite sau din lipsa de odihnă
  • Dureri de cap generalizate – apar ca un simptom al răcelii, alergiilor, loviturilor în zona capului dar și în situațiile de hipertensiune articulară

Care sunt cauzele durerilor de cap?

Durerile de cap secundare (care apar ca un simptom al unei alte afecțiuni) au cauze dintre dintre cele mai diverse. Mai jos sunt câteva dintre ele:

  • Expunerea prelungită la stres – apar atunci mușchii capului sunt tensionați. Durerea poate apărea inclusiv ca urmare a stresului emoțional (mușchii craniului se contractă)
  • Cauze genetice ale durerii de cap – în special durerile de cap “în ciorchine” intră în această categorie. Durerea poate persista zile sau săptămâni la rând. Doctorii cred că durerea apare ca urmare a eliberării subite de histamine și serotonină
  • Deshidratarea – care apare atunci când muncești excesiv sau petreci mult timp la sală fără a te hidrata
  • Lovituri la cap – dacă te-ai confruntat în trecut cu un traumatism cerebral există un risc mai mare de dureri de cap. Dacă durerea persistă zile la rând este bine să te adresezi medicului
  • Mișcările aerului – dacă petreci mult timp “în curent” există un risc mai mare să te alegi cu o durere de cap. Evită să petreci timp între două ferestre sau uși deschise și vei minimiza acest lucru
  • Mahmureala – intră în categoria durerilor de cap secundare. Acest lucru apare ca urmare a unei combinații între efectul alcoolului asupra creierului și gradul mare de deshidratare
  • Tumori cerebrale – reprezintă probleme grave la nivelul creierului care pot pune viața în pericol
  • Sângerări interne la nivelul capului – apar atunci când vasele de sânge de la nivelul capului se fisurează. La început apare anevrismul cerebral (peretele unui vas de sânge devine fragil) pentru ca mai apoi să apară mici scurgeri de sânge. Hemoragiile cerebrale pot pune viața în pericol
  • Intoxicări cu monoxid de carbon – din păcate, monoxidul de carbon nu are miros, sunet sau gust așa că nu poate fi detectat de oameni sau de animale. Pe termen scurt, monoxidul de carbon provoacă dureri de cap, însă pe termen lung poate fi fatal
  • Glaucom – vederea periferică se pierde în timp, iar tendința de a te concentra pentru a vedea mai bine duce la apariția durerii de cap. În cazul acestei dureri, ochii se inflamează și devin roșii
  • Hipertensiune articulară (sau hipotensiune) – fie din cauze medicale sau din cauza stresului, hipertensiunea se manifestă și prin dureri de cap
  • Consumul excesiv de medicamente – aici intră contraceptivele orale, medicamentele pentru disfuncții erectile, cele pentru a trata problemele de inimă dar și excesul de medicamente pentru tratarea durerii de cap (de exemplu, paracetamol, ibuprofen sau aspirină)
  • Atacul de panică – durerea de cap este un simptom al atacului de panică atunci când apar și alte semne precum amețeala, senzația de slăbiciune și palpitațiile
  • O alimentație deficitară sau lipsa hranei – un program alimentar dezordonat, prezența nitraților și a produselor fast food poate crește riscul de dureri de cap. Înfometarea este un alt factor determinant pentru durerea de cap
  • Poziția incorectă a capului pe pernă – favorizează apariția cefaleei de tensiune iar durerea de cap care poate dura de la 30 minute la câteva zile
  • Dependența de cafea sau renunțarea la fumat – cafeaua stimulează sistemul nervos însă atunci când este consumată într-un moment stresant sau în cantități mare poate pune prea multă presiune psihică provocând dureri de cap. Similar, stresul creat de lipsa de tutun poate favoriza apariția durerii de cap
  • Privarea de somn sau tulburările de somn – lipsa somnului poate duce la apariția durerii de cap. Aici apare de fapt un ciclu periculos. Lipsa de somn duce la apariția durerii de cap iar apoi durerea de cap împiedică odihna
  • Probleme de vedere – dacă petreci prea mult timp în fața calculatorului sau a televizorului apare fenomenul de “oboseală a ochilor”. Durerea poate apărea pentru că te uiți prea mult timp într-un punct fix, pentru că petreci timp într-un loc slab iluminat sau pentru ai ochii uscați

Ce afecțiuni pot ascunde durerile de cap?

Durerile de cap pot fi un lucru trecător, dar și un simptom care indică afecțiuni mai grave:

  • Probleme de vedere (de exemplu, miopie sau prezbitism) – nedetectate și necorectate, aceste probleme pot cauza dureri de cap mai ales în rândul copiilor
  • Glaucom – o afecțiune oculară care constă în distrugerea fibrelor nervului optic. Câmpul vizual se restrânge treptat, iar într-un final apare orbirea. Afectează mai ales persoane trecute de 60 ani
  • Edem cerebral – apare atunci când se fracturează o arteră la nivelul creierului. Durerile de cap sunt însoțite de convulsii, tulburări de vedere, amorțeli și probleme de coordonare
  • Tumori cerebrale – atunci când durerea de cap reprezintă un simptom al unei tumori, vei observa și alte simptome precum schimbări ale personalității, probleme de vedere/auz/limbaj, tulburări de memorie
  • Anevrism – apare ca urmare a dilatării unei artere. Când apare aproape de creier poate duce la accident vascular cerebral sau hemoragie cerebrală. Pe lângă durerile de cap anevrismul se remarcă și prin tulburări de vorbire sau vedere
  • Dezechilibre hormonale – schimbările hormonale din organism se soldează cu mai multe simptome care pot da peste cap viața de zi cu zi – schimbări ale comportamentului, creșteri în greutate și chiar dureri de cap

Când devine durerea de cap un motiv de îngrijorare?

Durerile de cap pot fi un semnal de alarmă al organismul că trebuie să te relaxezi și să iei lucrurile mai ușor sau un simptom al unei probleme mai grave. Este bine să te adresezi medicului atunci când durerile de cap sunt însoțite de simptome precum:

  • Stare de confuzie – dificultăți de vorbire, orientare spațială sau înțelegere
  • Pierderea conștiinței
  • Greață și vărsături
  • Febră de peste 39 grade Celsius
  • Amorțirea unor membre sau senzația de paralizie
  • Dificultăți locomotorii
  • Tulburări de vedere

De ce analize este nevoie pentru a investiga durerile de cap?

Pentru a stabili cauza și mai apoi tratamentul potrivit, doctorul va recomanda o serie de investigații medicale. După trecerea în revistă a istoricului medical, doctorul poate recomanda realizarea uneia sau a mai multor analize:

  • Tomografie computerizată (CT) – pentru a observa eventuala prezență a unei tumori, sângerări interne sau anomalii a vaselor de sânge
  • RMN – o analiză care arată o imagine internă a creierului pentru a vedea dacă există anomalii
  • Radiografie a sinusurilor – o analiză necesară pentru a detecta prezența unei infecții a sinusurilor
  • Electroencefalogramă – o analiză pentru a observa activitatea electrică a creierului. Poate detecta prezența epilepsiei, a unor traumatisme craniene, a tumorilor, encefalitei sau accidentului vascular cerebral
  • Teste de sânge – pentru a vedea dacă există carențe ce ar putea provoca durerea de cap sau anumite anomalii ale glandei tiroide
  • Consultații ORL, oftalmologie sau stomatologie, de la caz la caz, pentru a detecta sursa durerii de cap

Cum se prezintă durerea de cap la copii?

De cele mai multe ori, durerile de cap în cazul copiilor apar ca urmare a unor infecții sinusale, ale urechii sau în cazul unor carențe de vitamine (mai ales, complexul de vitamine B). 

Pentru a separa durerea de cap ocazională de o posibilă problemă trebuie să fii cât mai atentă la cât de des spun cei mici că îi doare capul, cât de intensă este durerea și dacă apar și alte simptome (de exemplu, febră sau vărsături). 

Dacă durerea de cap persistă mai mult de 2-3 zile și este însoțită și de alte simptome iar lucrurile nu par a se liniști, este bine să te adresezi medicului pediatru.

Cum se prezintă durerile de cap în sarcină?

Durerile de cap în sarcină sunt frecvente și perfect normale, având în vedere schimbările hormonale prin care trece organismul. 

Durerea apare mai ales în trimestrul I și III, iar la baza sa stau nu doar schimbările hormonale ci și lipsa de hidratare, hipertensiunea articulară, renunțarea la cafea, stresul și oboseala. 

Poți combate aceste lucruri și reduce incidența durerilor de cap adoptând câteva remedii naturale fără efecte secundare:

  • odihnă
  • exerciții fizice ușoare – de exemplu, mers, grădinărit sau înot (dacă îți permite doctorul)
  • hidratare corespunzătoare
  • aplicarea de comprese calde sau reci pe frunte
  • masajul umerilor, al gâtului și al frunții
  • evitarea unor alimente care favorizează durerea de cap – alune, ciocolată, iaurt, brânză maturată

masaj

Ce poți face pentru a ameliora durerile de cap?

Atunci când durerile de cap apar rar, poți apela la unul dintre remediile pentru acasă – odihnă, relaxare, un masaj ușor, detașare de problemele stresante. 

Soluții naturale pentru calmarea durerilor de cap

Dacă durerea de cap este una trecătoare poți apela la una dintre soluțiile naturale de mai jos:

  • Redu factorul stresant – fie că e vorba de zgomote puternice, un miros înțepător sau lumina intensă, elimină acești factori și sunt șanse reale de ameliorare a durerii de cap
  • Bea apă – atunci când organismul este deshidratat, este suficient să bei 1-2 pahare de apă pentru a calma durerea de cap. Consumul de apă a fost demonstrat că rehidratează organismul în circa 30 minute
  • Ia o gustare – dacă durerea de cap a apărut pentru că nu ai mai mâncat de cinci ore este posibil ca o gustare să îți fie de ajutor
  • Aplică o compresă caldă sau rece pe frunte – acest lucru te va ajuta să îți relaxezi mușchii. La fel de eficient este un duș cald
  • Odihnește-te – durerea de cap este de multe ori un semnal că trebuie să faci o pauză și să te odihnești
  • Relaxează-te – citește o carte ușoară, fă o plimbare sau mergi la masaj. Orice truc care te ajută să te deconectezi este benefic în reducerea durerii de cap
  • Redu consumul de alcool – consumul excesiv de alcool favorizează deshidratarea organismului, fapt care duce la apariția tensiunilor și a durerii de cap
  • Redu consumul de alimente bogate în histaminealimentele care conțin histamine pot duce la apariția durerilor de cap. În această categorie intră brânza maturată, alimentele fermentate, berea, vinul, peștele afumat
  • Încearcă să elimini unele alimente din dieta zilnică – studiile spun că o dietă bazată pe eliminare poate ajuta la reducerea durerii de cap. Experimentele au arătat o îmbunătățire atunci când voluntarii au redus consumul de alcool, brânză, ciocolată, cafea și citrice
  • Evită mirosurile puternice – există studii care spun că unele persoane sunt sensibile la anumite parfumuri, fum de țigară sau alimente picante. Dacă te afli printre aceștia, evitarea mirosurilor poate ajuta la reducerea durerii de cap
  • Limitează alimentele cu nitriți – cârnații, șunca din comerț sau produsele de patiserie conțin substanțe care le dau aromă și le cresc data de valabilitate. Unul dintre neajunsuri este că pot favoriza apariția durerii de cap. Potrivit studiilor, nitriții duc la dilatarea vaselor de sânge fapt care crește riscul de apariție a durerii
  • Fă mișcare – una dintre cele mai la îndemână modalități de a reduce durerile de cap este să faci mișcare. Cercetătorii au arătat că 40 minute de trei ori pe săptămână sunt mai benefice decât tehnicile de relaxare atunci când vine vorba de ameliorarea durerii de cap. Pe de altă parte, studiile spun că sedentarismul reprezintă un factor în apariția durerii de cap

Tratament naturist

Dacă ești adepta tratamentelor naturiste, poți încerca una dintre variantele de mai jos care promit ameliorarea durerii de cap:

Tratament alternativ

Acupunctura poate fi o alternativă dacă nu poți lua medicamente sau nu poți consuma ceaiuri (de exemplu, pentru că urmezi un tratament medical de durată). Potrivit unui raport care a studiat 22 studii, acupunctura este eficientă în tratarea durerii de cap și oferă o calmare similară medicamentelor.

O altă variantă este yoga sau meditația. De exemplu, yoga crește flexibilitate, reduce stresul și durerea (studiile realizate au arătat că practica yoga stimulează efectele medicamentelor convenționale). Alte studii au arătat că persoanele care practică yoga timp de trei luni resimt o reducere a frecvenței durerii de cap precum și a severității prin comparație cu cei care nu au practicat. 

yoga

Meditația, la rândul ei, poate ajuta la calmarea durerii de cap. Cercetătorii au observat un cumul de efecte asupra celor care practică regulat:

  • reduce stresul
  • reduce frecvența durerilor de cap
  • reduce din intensitatea simptomelor
  • ajută la diminuarea dozelor de medicamente

Terapia cu puncte de presiune (triggerpoints)

Terapia cu puncte de presiune este o tehnică ayurvedică veche de peste 2000 ani. Tehnica constă în apăsarea cu degetelor a anumitor puncte din corp în vederea eliberării stresului muscular. Mai jos sunt câteva sfaturi pentru a localiza principalele zone de tensiune care odată relaxate ajută la reducerea durerii de cap:

  • Mușchiul temporal – se află în centrul tâmplei. Apasă ușor cu degetul arătător și cel mijlociu până vei găsi o zonă musculară moale
  • Mușchii de tensiune din spatele urechii – găsește punctele de la baza craniului, după oasele din spatele urechii. Aici va trebui să aplici mișcări rotative ușoare
  • Pielea dintre ochi – atinge pielea de deasupra nasului. După ce alegi uleiul preferat de masaj, aici vei realiza un masaj jos-sus până la detensionarea zonei

Tratament medicamentos

Atunci când durerea de cap apare ca un simptom al unei alte afecțiuni, doctorul va propune un tratament pentru a ameliora problema de bază. 

De exemplu, dacă durerea de cap apare ca urmare a unei infecții sinusale, va recomanda decongestionante nazale sau antibiotice, pentru cazurile de cefalee de tensiune, va propune ibuprofen, paracetamol sau aspirină, iar pentru dureri de cap de tip cluster, medicamente pe bază de triptani. 

Durerile de cap sunt, de cele mai multe ori, reacții normale ale organismului la anumite condiții de mediu sau semnale de alarmă trimise să ne anunțe că avem nevoie de odihnă, de pauze sau de o gustare. Este bine să faci distincția între durerea de cap de moment și cea cronică însoțită sau nu de alte simptome. 

Sursa foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*