Degustare-Vin_Principal.jpg

Privește un sommelier agitând delicat paharul înainte de degustare, pentru a elibera aroma vinului, dacă este unul tânăr, sau buchetul său, dacă vorbim despre o producție cu vechime. Este fascinantă atenția cu care realizează fiecare pas al degustării, așa că ne-am propus să îți dezvăluim toate secretele acestui ritual nobil.

Care este compoziția vinului

Chiar dacă cel mai la îndemână răspuns la această întrebare este „struguri”, componența băuturii obținute prin fermentarea acestora este ceea ce oferă caracteristicile unui vin de colecție.

Orice picătură din această licoare conține apă, carbohidrați, acizi organici, alcooli, fenoli, sulfiți, substanțe anorganice, tanin și potasiu. Procentajul și modul în care aceste elemente se integrează în vin îi conferă acestuia calitatea și caracterul unic.

photo 1455750252915 5218bdcc0816 1

Cum se servește corect vinul pentru degustare

Pentru a servi corect vinul pentru degustare, trebuie să ții cont de anumite recomandări:

Temperatura

Culoarea și gustul vinului îți oferă reperele necesare pentru a stabili temperatura optimă. Astfel, vinurile roșii cu aromă intensă se servesc la 18-19 grade Celsius, în timp ce o variantă mai light a vinurilor roșii necesită 10-12 grade Celsius.

În ceea ce privește vinurile rose seci, setează temperatura la doar 10-12 grade.

Vinurile albe funcționează cel mai bine la 6-8 grade Celsius dacă sunt demidulci sau spumante și la 8-12 grade dacă sunt seci.

Paharele

Paharele nu pot schimba gustul unui vin per se, dar pot modifica în mod semnificativ percepția noastră asupra acestuia. O sticlă special adaptată poate face un vin bun mai plăcut, mai plin de aromă.

De obicei, vinul roșu este servit într-un pahar mai mare. Acest model de pahar permite dezvoltarea aromelor și lasă vinul să respire mult mai repede.

Vinul alb este servit într-un pahar îngust, de dimensiuni medii. O deschidere mai mică permite ca vinul alb să lovească mai întâi vârful limbii, evidențiind dulceața.

Un vin spumant este bine să fie servit într-un pahar în formă de flaut. Acest pahar conic menține bulele vinului spumant; modelul a fost special conceput pentru a păstra carbonatarea șampaniei.

De obicei, vinul corpolent, intens este servit într-un pahar mic. Acesta tinde să sublinieze mai degrabă caracteristicile fructate ale băuturii decât conținutul de alcool.

Accesoriile necesare pentru a degusta un vin ca la carte

Dacă îți dorești să faci o degustare ca la carte, atunci investește și în accesoriile care te ajută să duci la bun sfârșit această îndeletnicire, pe lângă paharele speciale:

  • Tirbușon profesional – pentru a se ridica la nivelul sticlelor de vin de colecție;
  • Coșuleț pentru vin – pentru a-l menține într-o poziție ușor înclinată;
  • Carafă pentru decantare – facilitează aerisirea vinului, pentru intensificarea aromelor, reduce din duritatea și gustul amar al taninului, formând un buchet bogat;
  •  Termometru – ca să te asiguri că respecți temperaturile enunțate mai sus;
  •  Dopurile „stopeur” – izolează conținutul cu o închidere etanșă;
  •  Frapieră – păstrează vinurile albe, rose și spumante la o temperatură constantă în timpul mesei;
  •  Căruciorul pentru vinuri – pentru o prezentare rafinată.

Cum se realizează degustarea vinului

În afara analizei senzoriale și a celei chimice, trebuie să ții cont și de ordinea servirii vinurilor. Astfel, vinul alb înaintea vinului roșu, vinul sec înainte de cel dulce, vinul mai ușor înaintea celui mai corpolent, aspru, iar vinul tânăr înaintea celui vechi.

Analiza senzorială

  • Analizează-l vizual – toarnă vinul în pahare și admiră-i culoarea. Ideal ar fi să fie o culoare uniformă, fără particularități în licoare. Pentru a-l observa cu ușurință, așază-l în lumină sau pune o coală albă în spatele paharului.
  • Miroase – mișcă paharul în sens circular pentru a elibera aroma sau buchetul vinului, observând dacă acesta este delicat sau intens;
  • Degustă-l – este foarte important ca în această etapă să nu înghiți vinul, ci doar să-l plimbi pe suprafața papilelor gustative, pentru a-i testa gustul, textura, densitatea, tăria, catifelarea sa, aciditatea mai mare sau mai redusă.
  • Concentrează-te acum asupra gustului – vei recunoaște câteva dintre aromele pe care le-ai identificat deja după miros. Uneori poți identifica chiar și notele secundare ale aromei – pere, smochine etc.

Analiza chimică

Substanțele conținute de vin influențează gustul, textura și aroma sa:

  • Acizi organici – în timpul coacerii, boabele de struguri trec de la o aciditate crescută și lipsa zahărului la opusul acestei condiții; în funcție de perioada recoltării, boabele prezintă o anumită aciditate, perceptibilă la o simplă degustare;
  • Fenoli – boabele de struguri fermentează în pielița în care sunt învelite. Aceasta conține diferite niveluri de fenoli numiți antociani, niște coloranți naturali responsabili pentru culoarea vinului roșu. Dacă desparți boabele de struguri de pielițe încă de la începutul procesului de fermentare, vei obține un vin alb, indiferent de antocianii la care au fost expuse acestea.
  • Sulfiți – sulfiții sunt compuși chimici derivați din sulf. Cel mai folosit în producerea vinului este dioxidul de sulf (SO2). Acesta este antioxidant și antiseptic, previne dezvoltarea microorganismelor care ar transforma licoarea în oțet și, în același timp, contribuie la stabilizarea și protejarea vinului în fața variațiilor de temperatură;
  • Tanin – echilibrul dintre tanin și zahăr armonizează culoarea și gustul vinului.

photo 1482275548304 a58859dc31b7

Cum se interpretează caracteristicile vinului

Sunt câteva repere pe care le poți urmări, pentru a trage concluzii asupra calității vinului. La închiderea ritualului, dezvoltă păreri legate de:

  • Limpiditate – un vin trebuie să fie cristalin, iar cel mai ușor mod de evaluare este în lumină sau cu ajutorul unei coli albe. Un vin strălucitor este cel care nu are particule în suspensie, iar un vin limpede este unul clar, dar fără un luciu deosebit. Un vin cu mici particule este un vin tulbure, defectuos din punct de vedere al degustării.
  • Culoare – este relevantă pentru sortul, vechimea și soiul vinului;
  • Emisie de dioxid de carbon – aceasta ajută la păstrarea vinului în condiții optime, fără a se deteriora;
  • Miros – este la fel de important precum gustul, el reflectă fie aroma, fie buchetul vinului, în funcție de vechime, și poate dezvălui combinații excepționale de fructe și flori;
  • Gust – preia ca repere ale gustului catifelarea, tăria, aciditatea, dulceața și astringența vinului.

photo 1502624753130 3bfbdf71c320

Acum că ai înțeles pașii de bază ai degustării vinului, este timpul să experimentezi pe cont propriu. Poate fi destul de util să ții un „jurnal de vin” despre aventurile tale oenologice. Scrie note complete de degustare pentru vinurile care îți plac și pentru cele care nu îți plac. Noroc!

Sursa foto: Unsplash

Total
3
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*